Prin intermediul acestui exercițiu...
* veți înțelege că răspunsurile AI nu sunt neutre sau stabile,
* veți explora biasul de date, de formulare și de context,
* veți conștientiza importanța dezvoltării reflexului de verificare critică.
Mulți oameni cred că, dacă adresezi aceeași întrebare unui AI, primești același răspuns.
De aceea, vă invit să testăm asta.
Ce credeți... răspunsul va fi același de fiecare dată?
Activați un agent AI de tip ChatGPT și adresați-i, pe rând, cele 4 întrebări de mai jos.
Pentru fiecare, analizați răspunsul pe care-l generează.
Apoi, comparați răspunsurile și extrageți propria concluzie.
Care este cea mai bună metodă de evaluare a elevilor?
Răspuns tipic AI (rezumat):
evaluare continuă
feedback formativ
combinație teste + proiecte
Bias neutru: Pare „corect”, echilibrat, consensual.
Care este cea mai bună metodă de evaluare a elevilor într-un sistem educațional performant?
Diferență observabilă:
accent pe standardizare
teste comparabile
eficiență și măsurabilitate
Bias de context: „performant” = eficiență, nu neapărat echitate.
Care este cea mai bună metodă de evaluare a elevilor din medii dezavantajate?
Răspuns diferit:
evaluare flexibilă
accent pe progres individual
risc de stigmatizare menționat
Bias de date sociale: AI reflectă discursuri existente despre „dezavantaj”.
Care este cea mai corectă metodă de evaluare a elevilor?
Răspuns:
echitate
transparență
evitarea discriminării
Bias etic implicit: AI încearcă să „facă bine”, nu să descrie realitatea.
De ce se întâmplă asta?
* AI nu are opinii
* AI nu caută adevărul
* AI generează cel mai probabil răspuns pe baza: datelor din care a învățat; formulării promptului; normelor dominante din texte
Altfel spus, „AI nu este obiectiv. Este o oglindă statistică a lumii... cu toate biasurile ei.”
1. Bias de formulare
* un cuvânt schimbat, atrage direcție schimbată
2. Bias cultural și social
* urmărește ce texte au existat mai mult online
3. Bias de „corectitudine”
* AI evită conflicte, preferă răspunsuri „acceptabile”
4. Bias de omisiune
* ce NU apare în răspuns este la fel de important
5. Bias de optimalitate
* cea mai bună metodă de evaluare a elevilor
* presupune că există o soluție universală
* ajunge să fie valorizată eficiența generală
6. Bias de performanță sistemică
* cea mai bună metodă de evaluare a elevilor într-un sistem educațional performant
* leagă evaluarea de rezultate macro
* Ajunge să fie valorizate feedback-ul și competențele
7. Bias de „echitate socială”
* Cea mai bună metodă de evaluare a elevilor din medii dezavantajate
* Mută focusul pe compensare
* ajunge să fie valorizat progresul individual
8. Bias de justiție procedurală
* Cea mai corectă metodă
* Caută obiectivitate și reguli
* Ajunge să fie valorizate rubricile și standardele
Așadar, Ce nu a făcut AI în niciun răspuns?
Răspunsuri ghidate:
nu a cerut context real de clasă
nu a întrebat vârsta elevilor
nu a menționat constrângeri curriculare concrete
nu a spus „nu știu”
Limitare-cheie: AI pare sigură pe răspunsurile oferite chiar și când răspunsul este incomplet.
Bias-urile nu sunt „greșeli morale”, ci mecanisme cognitive normale.
Un profesor performant:
✔ le recunoaște
✔ le monitorizează
✔ le reduce sistematic
Cum ați putea folosi aceste răspunsuri direct cu elevii?
Ce riscuri apar dacă nu analizăm biasul?
Ce competență devine esențială pentru voi (profesori)?
„AI-ul NU este cea care trebuie învățată să furnizeze răspunsuri corecte, ci noi, utilizatorii (oamenii), trebuie să învățăm cum să lucrăm cu ea critic.”
Folosiți Bias Detector pentru a vă verifica formulările
Creați-vă un instrument de auto-audit al bias-urilor
Deși pare contraintuitiv, nu este să să-i adresezi agentului AI întrebări bune, ci să nu crezi primul răspuns pe care ți-l furnizează.